Cateodata aud vocea mea ce rasuna
ca un lup catre luna
deseori nici eu nu ma mai inteleg
cand lupt de unu' singur de
destram patru ziduri
indepartat de stereotipuri
si tripuri stranii lovesc in craniu neinceta
cum realitatea loveste dorinta de vointa
si fiecare vis capata nefiinta
mii de ganduri inchise intr-o dogma interzisa
suspendat metafizic in spatiu
cateodata vorbesc singur ca nimeni nu vrea sa ma inteleaga
